căsători

Romanian

Etymology

From căsător, which either comes from casă (“house”) or from *căsa, a hypothetical older Romanian intermediate verb which no longer survives, from a Vulgar Latin root *casāre, from Latin casa. Compare Spanish casar (“to marry”).

Verb

a căsători (third-person singular present căsătorește, past participle căsătorit) 4th conj.

  1. (reflexive) to marry, wed (become married or wedded to), get married
  2. (transitive) to marry or wed someone to

Conjugation
    conjugation of căsători (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a căsători
gerund căsătorind
past participle căsătorit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present căsătoresc căsătorești căsătorește căsătorim căsătoriți căsătoresc
imperfect căsătoream căsătoreai căsătorea căsătoream căsătoreați căsătoreau
simple perfect căsătorii căsătoriși căsători căsătorirăm căsătorirăți căsătoriră
pluperfect căsătorisem căsătoriseși căsătorise căsătoriserăm căsătoriserăți căsătoriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să căsătoresc să căsătorești să căsătorească să căsătorim să căsătoriți să căsătorească
imperative — tu — — voi —
affirmative căsătorește căsătoriți
negative nu căsători nu căsătoriți

Synonyms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.