alina

See also: Alina, aliña, aliñá, Alīna, and älinä

Icelandic

Noun

alina

  1. definite accusative plural of alur

Romanian

Etymology

From a Vulgar Latin root *allenāre, possibly from Latin lenis (“smooth, gentle”).

Verb

a alina (third-person singular present alină, past participle alinat) 1st conj.

  1. to allay, ease, alleviate, assuage
  2. to soothe, comfort, relieve

Conjugation
    conjugation of alina (first conjugation, no infix)
infinitive a alina
gerund alinând
past participle alinat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present alin alini alină alinăm alinați alină
imperfect alinam alinai alina alinam alinați alinau
simple perfect alinai alinași alină alinarăm alinarăți alinară
pluperfect alinasem alinaseși alinase alinaserăm alinaserăți alinaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să alin să alini să aline să alinăm să alinați să aline
imperative — tu — — voi —
affirmative alină alinați
negative nu alina nu alinați

Synonyms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.