șurub

Romanian

Etymology

Borrowed from German Schraube, through a dialectal form Schrube.

Noun

șurub n (plural șuruburi)

  1. screw

Declension
declension of șurub
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) șurub șurubul (niște) șuruburi șuruburile
genitive/dative (unui) șurub șurubului (unor) șuruburi șuruburilor
vocative șurubule șuruburilor
Related terms
  • înșuruba
  • înșurubabil
  • înșurubare
  • înșurubant
  • înșurubare
  • înșurubat
  • înșurubător
  • șurubar
  • șurubărie
  • șurubui
  • șurubuit
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.