înveghea

Romanian

Etymology

From în- +‎ veghea or from Latin invigilāre, present active infinitive of invigilō.

Verb

a înveghea (third-person singular present înveghează, past participle învegheat) 1st conj.

  1. (regional, Moldavia) to do or endeavor with diligence or effort
  2. (regional, Moldavia) to take into consideration
  3. (regional, Moldavia) to come to reason
    Synonym: a se cuminți

Conjugation
    conjugation of înveghea (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a înveghea
gerund înveghind
past participle învegheat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înveghez înveghezi înveghează înveghem învegheați înveghează
imperfect învegheam învegheai înveghea învegheam învegheați învegheau
simple perfect învegheai învegheași înveghe înveghearăm înveghearăți învegheară
pluperfect învegheasem învegheaseși înveghease învegheaserăm învegheaserăți învegheaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înveghez să înveghezi să învegheze să înveghem să învegheați să învegheze
imperative — tu — — voi —
affirmative înveghează învegheați
negative nu înveghea nu învegheați
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.