încăpea

Romanian

Etymology

From a Vulgar Latin root *incapēre, from Latin capere, present active infinitive of capiō, from Proto-Italic *kapiō, from Proto-Indo-European *kh₂pyéti, from the root *keh₂p- (“to seize, grab”). Alternatively, the prefix în- may have been added in early Romanian. Compare Aromanian ncap, ncãpeari, Spanish and Portuguese caber.

Verb

a încăpea (third-person singular present încape, past participle încăput) 2nd conj.

  1. to comprise
  2. to accommodate, to find room
  3. to fit (into something)
  4. to go in

Conjugation
    conjugation of încăpea (second conjugation, past participle in -ut)
infinitive a încăpea
gerund încăpând
past participle încăput
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present încap încapi încape încăpem încăpeți încap
imperfect încăpeam încăpeai încăpea încăpeam încăpeați încăpeau
simple perfect încăpui încăpuși încăpu încăpurăm încăpurăți încăpură
pluperfect încăpusem încăpuseși încăpuse încăpuserăm încăpuserăți încăpuseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să încap să încapi să încapă să încăpem să încăpeți să încapă
imperative — tu — — voi —
affirmative încapi încăpeți
negative nu încăpea nu încăpeți

Derived terms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.