încălța

Romanian

Etymology

From a Vulgar Latin *incalceāre, or from în + Latin calceāre, present active infinitive of calceō. Compare Aromanian ncaltsu, ncãltsari, French enchausser.

Verb

a încălța (third-person singular present încalță, past participle încălțat) 1st conj.

  1. to put on shoes or other footwear
  2. (figuratively) to trick, fool

Conjugation
    conjugation of încălța (first conjugation, no infix)
infinitive a încălța
gerund încălțând
past participle încălțat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present încalț încalți încalță încălțăm încălțați încalță
imperfect încălțam încălțai încălța încălțam încălțați încălțau
simple perfect încălțai încălțași încălță încălțarăm încălțarăți încălțară
pluperfect încălțasem încălțaseși încălțase încălțaserăm încălțaserăți încălțaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să încalț să încalți să încalțe să încălțăm să încălțați să încalțe
imperative — tu — — voi —
affirmative încalță încălțați
negative nu încălța nu încălțați

Synonyms

Antonyms

Derived terms
  • încălțare
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.