împleti

See also: impleti

Romanian

Etymology

From a Common Slavic plesti, plestǫ or în + pleată. Less likely to be tied to a Latin implectere, from plectere. Compare Aromanian mpiltescu, mpiltiri.

Verb

a împleti (third-person singular present împletește, past participle împletit) 4th conj.

  1. to knit
  2. to plait (hair), weave, braid

Conjugation
    conjugation of împleti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a împleti
gerund împletind
past participle împletit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present împletesc împletești împletește împletim împletiți împletesc
imperfect împleteam împleteai împletea împleteam împleteați împleteau
simple perfect împletii împletiși împleti împletirăm împletirăți împletiră
pluperfect împletisem împletiseși împletise împletiserăm împletiserăți împletiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să împletesc să împletești să împletească să împletim să împletiți să împletească
imperative — tu — — voi —
affirmative împletește împletiți
negative nu împleti nu împletiți

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.