treiera

Romanian

Etymology

From Latin tribulāre, present active infinitive of tribulō.

Verb

a treiera (third-person singular present treieră, past participle treierat) 1st conj.

  1. to thresh, thrash

Conjugation
    conjugation of treiera (first conjugation, no infix)
infinitive a treiera
gerund treierând
past participle treierat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present treier treieri treieră treierăm treierați treieră
imperfect treieram treierai treiera treieram treierați treierau
simple perfect treierai treierași treieră treierarăm treierarăți treierară
pluperfect treierasem treieraseși treierase treieraserăm treieraserăți treieraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să treier să treieri să treiere să treierăm să treierați să treiere
imperative — tu — — voi —
affirmative treieră treierați
negative nu treiera nu treierați
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.