scurma

Romanian

Alternative forms
  • scruma, scrima

Etymology

Probably from a Vulgar Latin root *excorrimare. Another possibility (perhaps more likely) is a relation to scrum.

Verb

a scurma (third-person singular present scurmă, past participle scurmat) 1st conj.

  1. (popular) to scratch, scrape, poke, disturb the earth or ground, in order to take something out or dig a hole (often of animals)

Conjugation
    conjugation of scurma (first conjugation, no infix)
infinitive a scurma
gerund scurmând
past participle scurmat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present scurm scurmi scurmă scurmăm scurmați scurmă
imperfect scurmam scurmai scurma scurmam scurmați scurmau
simple perfect scurmai scurmași scurmă scurmarăm scurmarăți scurmară
pluperfect scurmasem scurmaseși scurmase scurmaserăm scurmaserăți scurmaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să scurm să scurmi să scurme să scurmăm să scurmați să scurme
imperative — tu — — voi —
affirmative scurmă scurmați
negative nu scurma nu scurmați

See also
  • răscoli
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.