retrage

Romanian

Etymology

From re- +‎ trage, modeled after French retraire.

Verb

a retrage (third-person singular present retrage, past participle retras) 3rd conj.

  1. to retreat, withdraw
  2. to retract
  3. to revoke

Conjugation
    conjugation of retrage (third conjugation, past participle in -s)
infinitive a retrage
gerund retragând
past participle retras
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present retrag retragi retrage retragem retrageți retrag
imperfect retrageam retrageai retragea retrageam retrageați retrageau
simple perfect retrasei retraseși retrase retraserăm retraserăți retraseră
pluperfect retrasesem retraseseși retrasese retraseserăm retraseserăți retraseseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să retrag să retragi să retragă să retragem să retrageți să retragă
imperative — tu — — voi —
affirmative retrage retrageți
negative nu retrage nu retrageți
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.