neguța

Romanian

Etymology

From Vulgar Latin *negōtiāre, from Latin negōtiārī, present active infinitive of negōtior, or alternatively derived from the noun negoț. Doublet of negocia.

Verb

a neguța (third-person singular present neguțează, past participle neguțat) 1st conj.

  1. (popular) to engage in trade, buy and sell
  2. to bargain, haggle, negotiate

Conjugation
    conjugation of neguța (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a neguța
gerund neguțând
past participle neguțat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present neguțez neguțezi neguțează neguțăm neguțați neguțează
imperfect neguțam neguțai neguța neguțam neguțați neguțau
simple perfect neguțai neguțași neguță neguțarăm neguțarăți neguțară
pluperfect neguțasem neguțaseși neguțase neguțaserăm neguțaserăți neguțaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să neguțez să neguțezi să neguțeze să neguțăm să neguțați să neguțeze
imperative — tu — — voi —
affirmative neguțează neguțați
negative nu neguța nu neguțați

Synonyms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.