crăcăna

Romanian

Etymology

From crăcană, from cracă, from crac.

Verb

a crăcăna (third-person singular present crăcănează, past participle crăcănat) 1st conj.

  1. to sprawl; to straddle (one's legs), spread apart, stand with ones legs wide apart

Conjugation
    conjugation of crăcăna (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a crăcăna
gerund crăcănând
past participle crăcănat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present crăcănez crăcănezi crăcănează crăcănăm crăcănați crăcănează
imperfect crăcănam crăcănai crăcăna crăcănam crăcănați crăcănau
simple perfect crăcănai crăcănași crăcănă crăcănarăm crăcănarăți crăcănară
pluperfect crăcănasem crăcănaseși crăcănase crăcănaserăm crăcănaserăți crăcănaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să crăcănez să crăcănezi să crăcăneze să crăcănăm să crăcănați să crăcăneze
imperative — tu — — voi —
affirmative crăcănează crăcănați
negative nu crăcăna nu crăcănați

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.