ciurui
Romanian
Verb
a ciurui (third-person singular present ciuruie, past participle ciuruit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of ciurui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a ciurui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ciuruind | ||||||
| past participle | ciuruit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ciurui | ciurui | ciuruie | ciuruim | ciuruiți | ciuruie | |
| imperfect | ciuruiam | ciuruiai | ciuruia | ciuruiam | ciuruiați | ciuruiau | |
| simple perfect | ciuruii | ciuruiși | ciurui | ciuruirăm | ciuruirăți | ciuruiră | |
| pluperfect | ciuruisem | ciuruiseși | ciuruise | ciuruiserăm | ciuruiserăți | ciuruiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ciurui | să ciurui | să ciuruie | să ciuruim | să ciuruiți | să ciuruie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ciuruie | ciuruiți | |||||
| negative | nu ciurui | nu ciuruiți | |||||
Etymology 2
Probably of onomatopoetic origin.
Verb
a ciurui (third-person singular present ciuruiește, past participle ciuruit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of ciurui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ciurui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ciuruind | ||||||
| past participle | ciuruit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ciuruiesc | ciuruiești | ciuruiește | ciuruim | ciuruiți | ciuruiesc | |
| imperfect | ciuruiam | ciuruiai | ciuruia | ciuruiam | ciuruiați | ciuruiau | |
| simple perfect | ciuruii | ciuruiși | ciurui | ciuruirăm | ciuruirăți | ciuruiră | |
| pluperfect | ciuruisem | ciuruiseși | ciuruise | ciuruiserăm | ciuruiserăți | ciuruiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ciuruiesc | să ciuruiești | să ciuruiască | să ciuruim | să ciuruiți | să ciuruiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ciuruiește | ciuruiți | |||||
| negative | nu ciurui | nu ciuruiți | |||||
This article is issued from
Wiktionary.
The text is licensed under Creative
Commons - Attribution - Sharealike.
Additional terms may apply for the media files.