adăpa

Romanian

Etymology

From Latin adaquāre, present active infinitive of adaquō.

Pronunciation
  • IPA(key): [a.dəˈpa]

Verb

a adăpa (third-person singular present adapă, past participle adăpat) 1st conj.

  1. (transitive) to water (an animal)
  2. (reflexive, with accusative; of an animal) to drink water

Conjugation
    conjugation of adăpa (first conjugation, no infix)
infinitive a adăpa
gerund adăpând
past participle adăpat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present adap
adăp		 adapi
adăpi		 adapă adăpăm adăpați adapă
imperfect adăpam adăpai adăpa adăpam adăpați adăpau
simple perfect adăpai adăpași adăpă adăparăm adăparăți adăpară
pluperfect adăpasem adăpaseși adăpase adăpaserăm adăpaserăți adăpaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să adap
să adăp		 să adapi
să adăpi		 să adape să adăpăm să adăpați să adape
imperative — tu — — voi —
affirmative adapă adăpați
negative nu adăpa nu adăpați

Derived terms
  • adăpare
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.